5 / 5 - Pe urmele lui Stefan pana in Cetate

Pentru ca la noi comunicarea are si momente mai slabe, ne-am pomenit ca am scris doi despre acelasi eveniment, respectiv ultima intalnire ( 5/5). Ca sa fie totul ok am zis sa postam ambele articole si cine va fi interesat le va citi oricum. Asadar...

1.

Iata a venit si randul ultimei patrule sa organizeze o activitate. 13 martie: zi cu noroc pentru organizatori si tot cu noroc pentru participanti cand s-au dat premiile in ciocolata, napolitane si bomboane. Zi frumoasa, numai buna de cercetat, ne-am intalnit entuziasmati in statia din centru, am asteptat intarziatii dupa care am trecut la treaba. O mica orientare intr-o insorita zi de duminica, ce s-a lasat la sfarsit cu mai multe jocuri amuzante, ne-a prins pe toti in concursul pentru puncte. Impartiti in 3 patrule, am pornit pe rand in cautarea indiciilor pe traseul Centru - Cetatea de Scaun.

(A, si sa nu uitam de enigmele care au dat startul orientarii, care probabil datorita Corinei si Nataliei majoritatea se stiau, cat si de baloanele umflate legate la picior pe care trebuia sa le pastram intacte pana la sfarsitul orientarii).

Lipa-lipa lipa-lipa, am cules indicii, am ghicit ghicitori, am facut troc cu chibrituri si am vandut bomboane sa facem si noi un ban cinstit. Ajunsi la cetate ultimul indiciu a fost sa ne introducem in cetateJ). Am facut cate-o hora asa frumoasa, traditional romaneasca, timp in care sus ne asteptau jocurile pregatite de organizatori.

Mai intai mirificul joc ‘introdu banutul in pahar’ sau ‘introdu banutul care e pe frunte in paharul care e in pantaloni’. A, si fara maini desigur. Voluntari din fiecare patrula si-au demonstrat aptitudinile indeplinind aceasta provocare si in acelasi timp acumuland puncte pentru patrula sa.

Minitraseul! Foarte frumos, cate un voluntar avea sa parcurga legat la ochi si indrumat de coechipieri un minitraseu care se termina cu putina balaceala intr-o mega balta din apropiere!

Lingura si capacelul de la lumanare.. Cu o lingura legata la spate, trebuia sa impingi capacelul pe o anumita distanta stabilita. Competitie stransa, mult suspans si coechipieri care-i sustineau pe voluntari! Suportul moral era foarte important in acele clipe grele cand te luptai cu un capacel de lumanare.

A urmat apoi ‘ sparge baloanele echipelor adverse’ . Aceste baloane, legate de picior, trebuiau sa fie aparate cat mai bine cele ale celor din patrula ta si distruse cat mai bine cele ale celor din echipele adverse. S-a lasat cu distractie si pocnituri !

Un alt joc a fost cel cu bricheta si faina.. Cate 2 voluntari din echipe diferite, legati la ochi, s-au luptat sa stinga ‘primii’ flacara brichetei.. sau mai degraba sa se murdareasca primii cu faina! (bricheta fiind inlocuita cu un pumn de faina)

Iar in final, ziua s-a incheiat cu pregatirea unei scurte piese de teatru, aceasta fiind in relatie cu cadrul in care ne aflam si anume Cetatea de Scaun. Au fost 3 teme de intepretat si anume: Moartea lui Stefan cel Mare, Stejarul din Borzesti, Stefan cel Mare si Baiazid.

Trebuie mentionat ca ni s-au oferit ca materiale pentru crearea unui cadru sau a vestimentatiei cate un sul de hartie igienica pe care l-am investit in a ne costuma!

Ca o concluzie, a fost o zi frumoasa si multumim organizatorilor (Demi, Andreea, Sorina si Goe) pentru distractie si mai ales dulciurile de la sfarsit!

Traditionalul "Numai bine!",

Diana

2.

“Iuhuu!”, “Yuppy!!”, “Yeeey!” si toate exclamatiile de bine ce se pot alatura celor precedent scrise le asez aici, inclinandu-ma in fata celor care au organizat ultima iesire, incheind astfel sirul primelor 5 intalniri scout propuse de exploratorii suceveni. Mixul de soare, natura, aer de primavara si voie buna ne-a facut sa gustam din plin iesirea de duminica presarata cu momente speciale, distractie si sa intetim spiritul competitiv din noi.

Mi-e greu sa va spun in detaliu cum a decurs intalnirea si nici nu vreau acest lucru pentru a va face in ciuda celor care nu au putut lua parte si sa va incit pe cei care inca nu sunt cercetasi si doresc sa faca ceea ce facem noi :P . Asadar, o sa ma limitez la a va povesti momentele care mi-au placut mie cel mai mult. Buuun!

Iesirea s-a desfasurat sub forma unei orientari avand ca punct de plecare centrul Sucevei si ca destinatie Cetatea de Scaun. Am fost repartizati in 3 patrule (ocazie cu care am cunoscut si cativa oameni noi) si, la o distanta de 15 minute, am plecat la drum, unde a trebuit sa gasim diferite indicii pentru a putea ajunge la capat. Traseul a fost interesant si ma gandeam ca ajungand la cetate totul se va termina. Dar de fapt de abia acolo a inceput! Am uitat sa mentionez mai devreme primul lucru care mi-a placut inca de la inceputul orientarii: am fost nevoiti sa ne legam cate un balon in jurul gleznei astfel incat sa atinga pamantul cand mergem si sa-l purtam pe intreg drumul. Daca ajungeam cu el la destinatie primeam puncte, daca se spargea, pierdeam puncte, evident. Funny, nu?

Mai devreme sau mai tarziu, fiecare patrula a ajuns la cetate. Pe pod ne-a intampinat Sorina care ne-a spus ca putem trece doar daca facem o hora si cantam in acelasi timp; misiune nu foarte grea care ne-a dat prilejul sa ne exteriorizam latura artistica (frumos spus, dar nu a sunat chiar asa de placut si nici hora nu era demna de dat la “Etno TV”).

Apoi au urmat jocuri in cetate, multe si frumoase, ingenioase si captivante (de toate pentru toti) : traseu ce trebuia sa-l parcurgem legati la ochi si ghidati de ceilalti oameni din patrula, spartul baloanelor de la picioarele adversarilor, suflatul in bricheta(sau in faina), impinsul lumanarii cu o lingura legata la spate si altele, la fel de interesante. A fost o competitie acerba in care am strigat cat ne-au tinut plamanii ca sa ne incurajam coechiperii, in care am “luptat” pentru puncte si in care am ras mult de tot. S-a creat o stare de spirit pozitiva si fiecare joculet, prin farmecul lui, ne-a condus spre elatie si a amprentat o amintire frumoasa pentru fiecare din noi.

La final, ca proba de departajare, ni s-a cerut sa interpretam diferite scene de teatru, avandu-l in rol principal pe Stefan cel Mare. Pentru recuzita ni s-a pus la dispozitie cate o rola de hartie igienica, organizatorii lasandu-ne sa inventam niste costume care, cu cat erau mai traznite, cu atat erau mai bine punctate. Patrulei noastre ne-a fost data sa interpretam scena “Stejarul din Borzesti” si, spre surprinderea noastra, am remarcat ca a fost aleasa castigatoare.

Castigatori? Cu certitudine ca toti am fost la fel de buni si inventivi. Chiar daca una dintre patrule a castigat premiul cel mare (ciocolata alba aerata), prefer sa cred ca in egala masura fiecare a contribuit la cladirea unei zile frumoase plina de amintiri cercetasesti.

La final va las cu pozele din dreapta paginii si cu un aplauz cercetasesc pentru organizatori: Andreea, Demi, Goe, Sorina.

P.S. : Nu ezitati sa lasati comentarii la articole ! :D

POZE :)

Toate bune,

Ozzy

4 / 5 - Provocari de sezon

Si a fost 4 din 5. Si... a fost frumos, normal! Cu provocari, greutati, probe, enigme, organizatori usor rautaciosi, folosindu-si inventivitatea pentru a crea sarcini dificile participantilor, sperand sa le vina de hac. Insa cercetasii au dovedit din nou ca nimic nu e prea greu pentru ei, ca unitatea dintr-o patrula transforma totul in distractie si, printr-o munca sustinuta in echipa, se poate :

• sparge un balon fara sa pui mana pe el ;
• parcurge un traseu de doi cercetasi legati spate in sapte cu o esarfa ;
• manca un mar din copac, chiar daca-i iarna ;
• masura o distanta fara a folosi pasi, lungime de cot, etc. ;
• gasi prin padure un indiciu ascuns intr-unul din trei baloane amplasate in locuri diferite;
• construi un castel de zapada cat mai maret, falnic, interesant ;
• face dansul pinguinului timp de 5 minute ;
• descoji o lamaie fara sa folosesti mainile ;
• introduce un pix legat la spate intr-o sticla ;
• sari coarda in tandem ;

...si ar mai fi, dar ati prins ideea! Vorbele mele sunt de prisos. Mai bine va recomand calduros sa va asezati in scaun si, pe un fundal de chitara sau orice alta muzica preferata de voi, sa vizionati fotografiile facute la aceasta intalnire, care cu siguranta inlocuiesc zeci de cuvinte ce le-as fi putut scrie eu aici fara a avea asemenea impact.

Poze :)

Numai bine,
Ozzy

3/5 - Frig, poze, stampile, ceai...cercetasi

Se apropia cel de-al 3 lea weekend in care stiam ca va avea loc o noua inalnire organizata de patrula formata din Alexandra, Maia, Ana si Ina. Dupa cum era de asteptat am primit mail-ul care sa confirme iesirea. Ni se spunea sa ne imbracam bine, sa ne echipam cu manusi, fular si bocanci si bineinteles, locul intalnirii – in fata la MD’s . Avand in vedere ca afara era iarna in toata regula m-am echipat corespunzator indicatiilor din mail (gandindu-ma si la o evetuala bulgareala avand in vedere ca zapada era din abundenta) .

Ajuns la locul intalnirii, am observat ca cei care intarziau erau defapt organizatorii :D . Dupa cateva telefoane, ne-am adunat toti, sau ma rog.. aproape toti. Am fost impartiti in patrule de cate 4 sau 5 , iar apoi am primit o foaie cu indicatii (diferite pentru fiecare patrula, ca sa nu apara discutii ca patrula X s-a luat dupa patrula Y ) .

La inceput ne-am speriat deoarece era plina de sarcini, insa dupa o citire mai amanuntita ni s-a parut chiar ok, partea cea mai proasta era frigul deoarece aveam de parcurs o mare parte din oras pe jos. Probele incepeau cam asa : “faceti cate o fotografie de grup la fiecare dintre task-uri” care erau plasate sub forma de treseu, iar unul dintre ele (cel al patrulei din care am facut parte) era cam asa : OrangeShop, Patriarhie, Steaguri, Petru(ne-a fost greu sa facem o poza de grup in fata liceului avand in vedere ca toti din patrula eram Stefanisti :D ), Fornetti ( de unde aveam de cerut “un romb” gustos, dar fara sa`l platim ) , biblioteca judeteana , Restaurant Bradet (unde ne-am amuzat putin deoarece aveam de cerut un servetel, lucru deloc dificil , doar ca acolo avea loc o inmormantare :D ) , iar asa-zis`ul “FINISH” era “la lacuri” . E bine de stiut ca de-a lungul traseului am avut de colectat cat mai multe stampile , colectarea facandu-se pe unul din membrii patrulei , in cazul patrulei mele : Calin. O alta sarcina de pe lista primita a fost sa facem cate o fotografie in care sa apara neaparat o esarfa de cercetas si care sa ne duca cu gandul la : Franta, Anglia, Romania , China , Egipt . Ultimul lucru pe care-l aveam de facut pana sa ajungem la “FINISH” era o compunere in care sa folosim anumiti termeni : _________ . Patrula mea a ajuns prima la FINISH , asta dupa ce membrii patrulei care era in fata noastra au avut o mica problema : un indivind pe nume “vant” le-a “furat” din mana foaia cu compunearea si a dus-o pe lac, fiind nevoiti sa faca alta :D . Ajungand primii am avut ocazia sa degustam ceaiul (fooarte bun la frigul pe care`l aveam in noi) oferit din partea casei de organizatori.

Dupa ce au sosit si restul patrulelor , am mai fost supusi la o ultima proba : cel mai original om de zapada. Desi eram inghetati , ne-am pus pe treaba , iar in 5 minute 3 oameni de zapada, total diferiti dar nici unul normal, au fost gata . A fost punctata originalitatea , iar apoi ni s-au acordat premiile . Podiumul a fost impartit astfel : I – Natalia, Daria, Giugi, Ovidiu , Calin; II – Catalin, Sorina, Corina, Roxana, Oana ; III – Anca, Andreea, Diana, Pompi .

A fost o zi de weekend foarte faina , la fel ca celelalte . Saptamana urmatoare intalnirea va fi organizata de o alta patrula ( Diana, Anca, Catalin, Ovidiu) .

Poze :)

O zi placuta,
Ovidiu

2/5 - Pagini din jurnalul unei eşarfe

Se deschide uşa din nou. Astăzi e sâmbătă şi ştiu că are nevoie de mine. Mă prinde cu grijă de un capăt şi mă aşează grijuliu în jurul gâtului. Astăzi este o zi în care cercetaşii au organizat o întâlnire. Strig bucuroasă însă sunetul autobuzului îmi taie vocea răguşită. Cobor…

Întâlnesc cu privirea un grup numeros de oameni ce aşteptau toţi cu esarfe atent aşezate. Le-am întâlnit chipul lor atât de familiar, cusut atent cu fir alb şi roşu într-un întreg neînţeles. Fata îmi încercă uşor nodul apoi îmi îndreptă privirea către ele.Toate parcă s-au înseninat ştiind că le aştepta un joc. Numai eşarfele organizatorilor purtau un surâs derutant transmiţându-mi mesajul : “ Să vedeţi ce vă aşteaptă >: ) “ .

Am pornit. Echipa noastră a primit un bileţel. Fiecare a căutat următorul indiciu, l-au găsit în dulapurile numerotate de la 1 la 80. M-am bucurat când ne-am depărtat de dulapuri, sunetul uşilor trântite mă obosea. Pe următorul bileţel scria Hollywood, era desenată o săgeată verde.
Eşarfa: Ce este săgeata verde ?
Cercetaşul: Simbolul magazinului Bamboo a răspuns cineva aţintit cu privirea către intrarea magazinului. Au găsit cutiile pe care scria Hollywood şi următorul indiciu numit “ Bingo”. La mai puţin de 5 paşi au întâlnit un stand pe care scria mare ce era însemnat pe bilet. Doamna de acolo le-a întins o ghicitoare.
” O,T,T,F,F,S,S,E ... ?” Si-au dat seama mai apoi că urma litera N. Răspuns: “ One, two, three, four, five, six, seven, eight, nine”.

Au primit o bucată de foaie pe care era desenat un scripete şi cuvântul „UP”. Au pornit către lift hotărâţi. Bine, dar ce facem în continuare ? a întrebat cineva cu un glas domol.
Au venit într-un sfârşit organizatorii şi le-au spus că trebuie să ceară ceva de mâncare de la 3 persoane diferite. Normal că fiecare din grupă se uita după cineva cunoscut şi îşi dorea ca în acel moment să fie Madona sau orice personalitate, iar în mall să fie plin de fanii săi. Dar din păcate nu a fost aşa, deci, fiecare şi-a călcat pe inimă şi a cerut un cartof, şi până la urmă nu a fost aşa rău ci chiar distractiv ( plus cartofii...).

Au trecut şi de proba aceasta iar pe bileţelul următor scria „Sprider” . Erau desenate urme de papuci, deci toţi s-au îndreptat spre raionul de papuci din magazinul mentionat in indiciu. Într-un final cineva a avut inspiraţia de a căuta sub preş unde au găsit o foiţă. Pe acea bucată de foaie era conturată o lampă.
Lampă? Ce poate fi pe o lampă? Şi în plus sunt atâtea lămpi. Intr-adevăr era lipit pe una dintre ele unul dintre ultimele indicii. O persoană din patrulă şi-a verificat mailul căci asta le cerea. Era scrisă o poezie, îmi amimntesc vag despre ce era vorba : o poezie în engleză, iar autorul era scris în romană. Puţin ciudat, aşa că au transformat numele lui „ Măslinar” în engleză fiind defapt Oliver. Şi au pornit către “Diverta”. Au terminat şi acea probă după care au întrebat unde e următorul indiciu:
„Ne scuzaţi, ştiţi următorul indiciu sau unde trebuie să ne îndreptăm” tot ce au auzit a fost „ Tablou” aşa că au luat-o în direcţia tablou(către expoziţia de la etaj). Acolo i-au aşteptat organizatorii cu creioane colorate şi o foaie de hârtie. „Trebuie să desenaţi” le-au spus cu un zâmbet ce ascundea multe. Şi ce facem cu desenele ? „ Trebuie să le vindeţi”. Au creionat un portret, apoi au încercat să-l vândă.Însă cel mai mare test e să-ţi dai seama cui să-l vinzi, să nu-ţi sfârşeşti entuziasmul într-un „ Nu” al unui om spre care ai dorit să îndrepţi foaia.Însă, totul a decurs bine.

Îmi amintesc bine ultima probă.Trebuiau să pornească spre „ House of tee”, mai pe scurt Cărtureşti. Acolo au întrebat despre următorul indiciu iar fetele de după masa grea de lemn au ridicat din umeri lăsând în gândul nostru întrebări. Acestea s-au amestecat într-un haos aşa că s-au oprit pentru a înţelege. Mulţi dintre ei au căutat răspuns prin cel puţin 100 de cutiuţe de ceai. În cele din urmă au venit organizatorii şi le-au spus că trebuia să zicem un banc si ca vanzatoarele de la magazin le-au ingreunat sarcina lasandu-i gura casca printre rafturi.
„Bancul lui Demi pe care nu-l mai stiu ”

Deci au deranjat cele 100 de cutii în zadar de la locul lor. Dar totul a meritat! Dupa ce au terminat de parcurs traseul prin mall s-au intalnit cu totii si s-au asezat la un ceai insiruind amintiri si momente memorabile din hike-ul ce l-au parcurs.

Click - poze :)

Gata oricand,
esarfa Oanei

P.S. Poze de la intalnire in dreapta paginii ;) .